Educaţie fără pedepse. Cum să creşti un copil ascultător

În sfârşit, un ghid care deculpabilizează autoritatea parentală şi face distincţie între pedepsele rele şi cele „bune”. Simpla idee de a pedepsi poate da fiori. între o palmă scăpată sub impulsul nervozităţii, pedeapsa bine gândită, dar prea severă, şi absenţa oricărei sancţiuni, părinţii de astăzi se simt oarecum pierduţi şi nu reuşesc întotdeauna să aibă cea mai bună reacţie la năzbâtiile copiilor lor. Educaţia nu poate ţine întotdeauna locul sancţiunii Uneori, este necesar să ştii să pedepseşti „bine”, pentru a-l face pe copil să înţeleagă unde şi cum a greşit şi pentru a-l ajuta să conştientizeze regulile convieţuirii. Dacă iubeşti mult nu înseamnă că şi pedepseşti cum trebuie. Din această carte, vei afla:
• Cum să faci faţă acceselor de furie ale celor mici;
• Cum să reacţionezi la notele proaste ale copilului tău adolescent;
• Cum să-ţi pedepseşti copilul care a furat;
• Ce înseamnă o pedeapsă „bună”.

Bazându-se pe vasta sa experienţă de psihiatru specializat în pedopsihiatrie, autorul propune teme de reflecţie şi instrumente pedagogice şi decriptează numeroase mărturii utilizabile în viaţa cotidiană, în toate situaţiile, astfel încât părinţii, educatorii sau profesorii să găsească în ele cheile potrivite ale autorităţii.