Inteligenața artificială, dreptul penal și sistemul de justiție penală. Amintiri despre viitor

Lucrarea Inteligența Artificială, dreptul penal și sistemul de justiție penală. Amintiri despre viitor reprezintă o noutate absolută în planul doctrinei juridice române, o carte eveniment. Autoarea abordează curajos un subiect modern, de maximă actualitate – contingența Inteligenței Artificiale cu dreptul penal și cu justiția penală, asociind în demersul său de cercetare două elemente aparent ireconciliabile: pe de o parte, Inteligența Artificială – acest instrument universal, aflat în plină ascensiune, care este zugrăvit de IT-iști drept soluția tuturor problemelor și sarcinilor sociale, un fel de Piatră Filosofală a viitorului – și dreptul penal și sistemul de justiție penală, pe de altă parte – două „bastioane” străvechi ce se lasă cu greu cucerite de futuriștii înarmați cu algoritmi și calculatoare.

Studiul abordează majoritatea problemelor legate de tripla posibilă valență a Inteligenței Artificiale în conexiunile sale cu contingentul justiției și al juridicului penal: Inteligența Artificială ca posibil subiect de drept penal, Inteligența Artificială ca mijloc de comitere a infracțiunii și Inteligența Artificială ca instrument de realizare a justiției penale.

Lucrarea este împărțită pe șase capitole precedate de o parte introductivă de contextualizare, în care este prezentată dimensiunea actuală a fenomenului Inteligenței Artificiale în planul relațiilor sociale. În primul capitol – Ce este Inteligența Artificială? – este prezentată evoluția Inteligenței Artificiale, este definită Inteligența Artificială și sunt prezentate sistemele de Inteligență Artificială, tipurile acesteia, algoritmi și tipuri de învățare automată. Informațiile extrem de tehnice sunt prezentate de o manieră simplă și comprehensivă, fapt care face ca și cititorii neinițiați în tainele IT să înțeleagă ce este și cum funcționează Inteligența Artificială. În capitolul al doilea – Inteligența Artificială și Dreptul penal – autoarea pleacă de la curentul doctrinar inițiat de Gabriel Hallevy, profesorul israelian de drept penal, ale cărui lucrări în domeniul Inteligenței artificiale și dreptului penal sunt cunoscute la nivel mondial. Se încearcă astfel o anticipare a posibilității recunoașterii Inteligenței Artificiale ca subiect de drept penal prin identificarea argumentelor etice și legale care ar putea permite acordarea personalității juridice agenților artificiali.

Capitolul al treilea – Inteligența artificială și sistemul de justiție penală – este dedicat prezentării și analizei instrumentelor de Inteligență Artificială în sistemul de justiție penală: utilizarea instrumentelor de evaluare a riscului penal, utilizarea Inteligenței Artificiale în investigația criminalistică (chatbotul Sweetie și alte instrumente de detectare a criminalității), utilizarea instrumentelor de Inteligență Artificială în managementul riscului penal, fiind prezentate și riscurile utilizării acestora precum și compatibilitatea lor cu principiile care guvernează procesul penal modern.

Capitolul al patrulea – Justiția electronică – este dedicat prezentării și explicării conceptului de justiție electronică, autoarea preocupându-se în premieră în România de delimitarea sensului unor termeni precum justiția telematică, justiția digitalizată, justiția informatică și justiția electronică. Sunt prezentate, de asemenea, și încercările de digitalizare a sistemului judiciar român (semnătira electronică și dosarul electronic). În capitolul al cincilea – Inteligența Artificială: pilula efervescenței strategiilor de dezvoltare internaționale și europene – autoarea analizează cele mai importante inițiative privind digitalizarea la nivel internațional și european.

Ultimul capitol este destinat concluziilor și predicțiilor: viața de zi cu zi este influențată dramatic și constant de către IA: de la utilizarea programelor GPS, la alegerea restaurantului, de la obținerea de informații cu privire la prognoza meteo, la evaluarea stării de sănătate și, iată, la detectarea criminalității; există o cerere constantă pentru decizii mai bune și mai rapide și pentru obiectivitatea absolută a acestora; în același timp trebuie să fim conștienți că utilizarea în exces a Inteligenței Artificiale va determina o reducere a capacității noastre de a lua decizii, o slăbire a raționamentului logic, deoarece Inteligența Artificială va analiza logic o situația problematică în locul agentului uman și îi va furniza rapid soluția; pe termen lung, utilizarea Inteligenței Artificiale va determina și schimbarea modului în care agenții umani vor aborda și îndeplini diferite sarcini; nu în ultimul rând, trebuie să acceptăm în această fază că singurii actori responsabili pentru construirea, utilizarea, monitorizarea sau abuzul de AI suntem noi, oamenii. Este evident că a sosit momentul să ne adaptăm atât viața, cât și cadrul legislativ pentru a fi la curent cu tehnologia, trebuie să găsim cele mai bune soluții legale pentru a răspunde corect la orice vătămare sau periclitare a valorilor sociale care poate apărea în coexistența noastră cu AI.

Este evident că momentul în care vor fi introduse noi secțiuni în Codul penal și Codul de procedură penală al statelor, dedicate răspunderii penale a Inteligenței Artificiale sau a procedurilor ce trebuie parcurse pentru urmărirea penală a Inteligenței Artificiale, este încă departe, însă un lucru este cert: aceste discuții nu mai sunt demult de domeniul science-fiction, ele făcând parte din realitatea noastră socială și juridică.