Ascensiunea şi decăderea marilor puteri. Transformări economice şi conflicte militare din 1500 până in 2000
de Paul Kennedy
Titlu apărut în colecția Historia la Polirom
Descriere produs
Convins că la baza tuturor evenimentelor politice sau militare stau raţiunile economice, Paul Kennedy schiţează un tablou complex al istoriei moderne şi contemporane a Occidentului şi a lumii. Cunoscutul istoric construieşte o amplă argumentaţie a celebrei teorii a „supraîntinderii imperiale”, conform căreia marile puteri cu vocaţie hegemonică ajung, în timp, să nu mai profite de „imperii”, îşi epuizează resursele în încercarea de a le conserva şi riscă astfel decăderea din clubul marilor puteri. Rezultatul este o lucrare de referinţă pentru istorici şi studenţii de la facultăţile de istorie, dar şi pentru studenţii şi profesorii de la facultăţile de ştiinţe politice şi relaţii internaţionale.
Cum ne schimbă Dumnezeu creierul (2020) ,
Ultimele zile ale Imperiului Otoman (2023) ,
Securitatea şi relaţiile internaţionale (2013) ,
Riscurile parentingului competitiv. Cum să-ţi ajuti copilul să-şi realizeze potenţialul fără a-l suprasolicita (2015) ,
Dincolo de religie. Etică pentru o lume mai bună (2022) ,
Avuţia şi sărăcia naţiunilor. De ce unele ţări sunt atât de bogate, iar altele atât de sărace (2013) ,
501 verbe franceze (2013) ,
Detalii produs
Autor: Paul Kennedy
Traducător: Lucia Dos, Laurenţiu Ursu, Teodora Moldovanu, Ramona Neacşa Lupu
Postfaţator: Andrei Miroiu
ISBN: 978-973-466-668-3
Copertă: Hardcover
Număr pagini: 616
Limbă: Română
Dimensiuni: 16x23,5 cm
Hârtie: 80g/m
Editura: Polirom
Cărți Non-ficțiune >> Cărți Științe umaniste >> Cărți Istorie
Speciale >> Cărți literalmente cu greutate
Opinii editoriale
"Prezentând evoluția sistemului internațional de la 1500 până în prezent, Kennedy analizează raporturile de putere în lumea modernă și contemporană, pornind de la premisa că există o conexiune între puterea economică a unui stat și cea militară.
Conform teoriei „supraîntinderii imperiale”, el argumentează că dinamica economică precede ascensiunea politico-militară a unui stat. Ulterior, cheltuielile militare cerute de statutul de mare putere solicită prea mult economia, slăbind puterea de investiție. Pe termen lung, declinul economic îl precede pe cel militar, iar statul respectiv pierde treptat statutul de mare putere, nemaiavând resursele necesare pentru a-și asigura imperiul sau sfera de influență. E ceea ce s-a întâmplat cu Imperiul Otoman, cu cel habsburgic, cu Imperiul Britanic și, mai recent, cu Uniunea Sovietică, următoarea mare putere pe lista fiind, probabil, Statele Unite."
„Părând că prezice cu autoritate ştiinţifică un anumit curs al politicii mondiale, Ascensiunea şi decăderea marilor puteri a provocat serioase dispute politice şi intelectuale peste ocean la sfârşitul anilor ’80, ale căror ecouri le simţim şi astăzi în anumite linii argumentative. Ascensiunea... va continua însă să rămână nu doar un text de referinţă şi un prilej de desfătare intelectuală, ci şi un continuu motiv de dezbatere cu privire la soarta celor mari în politica internaţională.”
Andrei Miroiu