Cel care așteaptă

Generația mea e armata generalului mort. Așa va rămâne în istoria României. Arthur Suciu, ronin de elită, face și în acest volum proba unei conștiințe care refuză să se dezintegreze în așteptare. Fragmentele sale nu sunt constatările unei conștiințe intermitente, ci ale uneia neadormite, rod al unei lucidități apocaliptice, care tinde să inregistreze și să ne descopere totul. E, în aceste pagini, așteptarea arcuită a cuiva care a găsit răgazul pe care pare că și-l acordă. Este al unui om care regândește continuu lumea pentru a o recompune ca sens.  E cartea unui om care nu a abdicat.

(Mircea Platon)