Patriarhul şi martirul

Cartea de față restituie imaginea cât mai fidelă a doi sfinți contemporani ai sfântului Maxim Mărturisitorul, mult mai cunoscuți în epoca lui, astăzi însă aproape uitați. Toți au trăit și activat în contextul catastrofal al secolului VII, dominat de invazia persană și apoi de ocupația islamică a Orientului Apropiat. Mărturisirea ortodoxiei și teologhisirea sublimă reprezentate de sfinții Ioan Moschos, Sofronios Patriarhul și Maxim Mărturisitorul în unire cu episcopii Romei au fost doar unul din răspunsurile la această criză trăită de contemporani în registru apocaliptic. 
Mai puțin cunoscute, dar nu mai puțin importante, sunt alte două tipuri de reacții la această criză: exemplara compasiune evanghelică a laicului cipriot devenit patriarhul Alexandriei, Ioan cel Milostiv, și nobilul martiriu al soldatului persan Magundat, convertit la creștinism și devenit monah în Ierusalim sub numele de Anastasie.

Dosarele lor hagiografice, publicate aici pentru prima dată în limba română, fac substanța volumului de față. Comentariul istoric și teologic care le însoțește oferă posibilitatea înțelegerii acestor două figuri în multiplele contexte ale lumilor lor, pe al căror fundal doar își dobândesc adevăratul profil și concretețe. Devin astfel dureros de limpezi și inspiratoare și mizele extrem de actuale ale acțiunilor unui patriarh și ale unui martir din veacul VII, ale căror ecouri textele scrise despre ei le aduc până la noi.