Happy New Fear!

„Călin-Andrei Mihăilescu e un rege Midas al cuvintelor. Mai precis, al literaturităţii lor. Pentru că orice cuvinte atinge el se transformă, princine ştie ce alchimic secret pe care l-a bunghit absolut pe meserie, în aur literar. În scris, ca şi pe cale bucală, căci stilul e omul însuşi. De la dilema (neciora- niană) de a fi schizo sau para la dosarele securităţii, dela Erszi care povesteşte cum a murit Armand Călinescu la filmele sovietice sau la oftica protestantă a muncii…

Darămite când îl apucă amokul şi scrie despre criţa-n criză, poatever, Kafkarakal ori Istanblues? Nu poţi exclama cu încântare decât: Aferim kaldarîm!

Călin e un misionar al cuvintelor de-a pururi şi, cum însuşi spune, de-a pururi niciodată! E un da şi nu care îşi dau mâna fără să-şi atingă degetele sau amestece umorile. Un tren care aleargă nebuneşte prin stepă, dar i s-au furat gările între timp şi mă tem că nu se va mai opri niciodată! Vă veţi întreba cum de nu moare de inaniţie, ca ilustrul său model mitic ce, în nesăbuinţa lui, îşi dorise ca tot ceea ce atingea să se prefacă în aur. Ei bine, aflaţi că acest monstru ciudat şi irepetabil s-a gândit la toate: se hrăneşte cu cuvinte!”