Antonio Yammara este împușcat pe când își conducea un prieten, Ricardo Laverde, către casă. Recuperarea lui Antonio este dificilă, iar el rămâne cu sechele adânci. Bogota nu mai este pentru Antonio orașul în care a crescut și care îi oferea nenumărate satisfacții, ci o închisoare care parcă vrea să-l sufoce cu pericolele sale. Obsedat de tinerețea pierdută din cauza atacului care l-a asasinat pe Laverde, Antonio încearcă să afle mai multe despre viața celui ucis parcă pentru a găsi o justificare a momentului crimei, a rănirii sale și a perioadei de invaliditate.

Din scriitura lui Vasquez străbate o forţă aparte, deși nu este nici liric, nu face apel la metafore, nu are personaje construite excesiv de profund și cu o atenție deosebită. Forța sa vine din poveste, din construcția narativă, din impactul pe care personajele îl au în momentul în care se întâlnesc. Toate întâlnirile dintre personajele din volumul lui Vasquez sunt adevărate coliziuni între meteoriți, coliziuni care zguduie universul cititorului și-l afundă și mai mult în fotoliu parcă pentru a-și găsi confortul pierdut în urma lecturii cărții lui Vasquez.