La prima vedere, romanul reia povestea lui Robinson Crusoe, a naufragiului, a întâlnirii cu Vineri, însă, în palimpsest se zăresc o grămadă de noi nuanţe, noi dimensiuni, care conferă romanului o cu totul altă tonalitate. După o explozie, care distruge tot ce a construit Robinson pe insulă, vreme de câţiva ani, raportul dintre el şi Vineri se schimbă, ba chiar se inversează. Robinson se lasă învăţat de fostul său sclav, descoperă noi modalităţi de a supravieţui şi de a se apropia de natură, astfel încât cei doi ajung să se împrietenească. Ritmul scriiturii e alert, câţiva ani trec în câteva pagini, schimbările sunt, cu toate acestea, lente, intensitatea lor fiind diluată de simplitatea relatării. Vineri sau viaţa sălbatică e un roman care se citeşte pe nerăsuflate şi care dovedeşte că o poveste bine-cunoscută, în mâinile unui bun scriitor, te poate surprinde cu noi problematizări şi dimensiuni.