Se poate scrie un roman live? Adică în timp ce îl trăiești? Julian ne demonstrează că da. Iar cartea despre care se face vorbire este dovada. Julian, profesor, scriitor cu termen redus și tată teoretic-vitreg, începe să scrie un roman despre viața lui alături de Veronica și de Daniela, fiica acesteia, căreia îi spune înainte de culcare povești cu copaci. Începe să scrie romanul vieții lui în timp ce așteaptă ca iubita să se întoarcă acasă de la cursurile de desen. Își propune să încheie brusc romanul, fie în momentul în care aceasta va intra pe ușă, fie când își va da seama că nu se va mai întoarce acasă niciodată. Unul dintre cele două evenimente se petrece cu siguranță, de vreme ce romanul are totuși un final. Dar care anume, rămâne de aflat...

Așadar, Alejandro Zambra ne propune un concept inedit de roman. O poveste în care trecutul, prezentul și viitorul joacă leapșa în paginile pe care scriitorul își propune să le umple de viață, descărcându-și asupra lor toate visele, temerile, frustrările, emoțiile și sentimentele. O poveste scurtă, dar intensă, despre viața cea de toate zilele, cu neprevăzutul cel de toate nopțile.