Pentru mine, apariția acestei cărți pe rafturile librăriei a fost un prilej de mare emoție. Văzusem cu aproximativ doi ani în urmă filmul realizat după aceasta și m-a impresionat deosebit de mult. Iar acum, eram nerăbdător să citesc și cartea, atât din dorința de a o compara cu producția cinematografică, cât și pentru a retrăi aceeași emoție dintr-o posibilă altă perspectivă. S-a dovedit că, într-adevăr, între carte și film sunt câteva deosebiri inclusiv la nivelul poveștii. Dar asta nu m-a făcut nici să îmi schimb părerea despre film, nici să fiu dezamăgit de carte, întrucât fiecare are farmecul său.
Povestea în sine poate fi rezumată într-o singură frază, pe cât de simplă pe atât de răvășitoare: Lakshmi, o fată de 13 ani din Nepal, cade victimă a unei înșelătorii și este vândută ca sclavă sexuală în India. Ceea ce m-a surprins la această carte a fost modul în care autoarea reușește, cu resurse voit reduse și printr-o descriere sumară a întâmplărilor, să imprime relatării sale exact doxa de dramatism necesară pentru a înțelege într-un mod cât mai apropiat de realitate, coșmarul prin care trec fetele care ajung în această situație. Căci Lakshmi nu este decât una dintre cele aproximativ 12.000 de fetițe nepaleze ce cad anual victime acestei nenorociri.
Așadar, „Vândută la 13 ani” nu este doar o poveste tristă despre o fetiță ce are neșansa de a fi silită să întrețină relații sexuale cu bărbați, ci și un semnal de alarmă tras atât pentru autoritățile în măsură să intervină pentru stoparea acestei catastrofe, cât și pentru celelalte fete predispuse a cădea victime la rândul lor aceleiași înșelătorii.
