Despre uriași se crede îndeobște că sunt ființe rele care urăsc oamenii normali și care nu vor altceva decât să îi mănânce. Nu se știe de unde a pornit acest zvon, dar este complet neadevărat. Și cine a citit și povestea lui Roald Dahl - „Marele Uriaș Prietenos”, știe foarte bine ce spun. Ei bine, uriașul din această poveste, semnată de Louis Slobodkin, este tot din stirpea lui MUP, adică este cât se poate de bun și cumsecade, ba chiar adorabil.
Numai că oamenilor din această poveste le-a luat cam mult timp să priceapă acest lucru. La început, ei se speriau teribil când vedeau uriașul coborând din vârful dealului, unde își avea imensul castel de granit, și se zăvorau în case. Dar el nu venea decât să-i salute, să mai schimbe o vorbă cu ei, pentru că se plictisea teribil, deoarece locuia singur singurel în castel. Ce-i drept, la crearea acestei acestei imagini a uriașului au contribuit din plin și o serie de minciuni sfruntate debitate de către ticălosul vrăjitor al satului, care după fiecare vizită a bunului vecin din vârful dealului, le spunea localnicilor că acesta le cerea grâne și vite, sub amenințarea distrugerii satului. De fiecare dată, țăranii se străduiau să îndeplinească așa-zisele dorințe ale uriașului, dar de fiecare dată, fără ca nimeni să vadă, vrăjitorul, împreună cu o întreagă bandă de tâlhari, își însușeau vitele și grânele bieților oameni și le ascundeau într-o peșteră de care nu știau decât ei, sporindu-și averea în detrimentul naivilor săteni. Dar și această înșelătorie, și imaginea negativă a uriașului, aveau să își afle sfârșitul într-o bună zi. Și aceasta datorită micuței Gwendolyn, nepoțica cizmarului satului. Cum s-a întâmplat minunea, și cum a ajuns uriașul să devină prietenul copiilor din sat, veți descoperi singuri, citind povestea până la capăt.
Eu vă voi mai spune doar că prin cartea „Uriașul cumsecade” Louis Slobodkin vă va oferi o minunată lecție despre naivitate, șiretenie, minciună, răutate dar și curaj, despre cât sunt de nocive ideile preconcepute și, mai ales, despre magia pe care o poate produce doar o inimă curată de copil.
