Îndrăznesc să pun un pariu: dacă Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război nu ar fi în programa pentru BAC, ar fi unul dintre cele mai citite romane din literatura română. Pentru că tinerii l-ar citi cu mai multă plăcere în afara „constrângerilor scolastice” și cu siguranță și l-ar recomanda între ei.
Pentru că este imposibil să nu îți placă un roman ce întrunește la un loc toate temele majore ale vieții și ale lumii în general, de când este ea lume: tema dragostei cu toate variațiunile posibile și imaginate, tema sărăciei și a parvenirii, ca metehne sociale, tema războiului cu toată nebunia ce îl generează și cu tot haosul pe care îl generează. Și toate acestea trecute prin tocul unui scriitor de geniu ce a știut poate ca nimeni altul din generația sa să sondeze adâncimile obscure ale subconștientului uman antrenat în jocul vieții și al morții. Un roman ce poate rivaliza oricând cu marile romane ale literaturii universale.