Grație eforturilor susținute și a dragostei fără de margini a doctorului Korczak, orfanii evrei din Varșovia trăiau liniștiți și fericiți, ca într-o familie sau chiar ca într-o mică republică, într-o casă mare și aerisită, asemănătoare unui palat, pe strada Krochmalna. Dar odată cu ocuparea Poloniei de către armata nazistă a lui Adolf Hitler, prigoana îndreptate împotriva evreilor nu i-a ocolit nici pe ei. Chiar dacă inițial doar au fost forțați să se mute în adăposturi din ce în ce mai mici și mai insalubre, în cele din urmă au fost cu toții îmbarcați în tren și duși în lagărul Treblinka, în nordul Varșoviei. Doctorul Korczak, cel care, de la începerea calvarului, se luptase de unul singur cu naziștii, neprecupețind niciun efort pentru a-și proteja orfanii, i-a însoțit și în această ultimă călătorie, deși i se oferise șansa să își salveze viața. Și-a pus viața în joc pentru a rămâne până la capăt alături de copii, pentru a-i încuraja și a-i ajuta să își păstreze demnitatea până în ultima clipă.  

Din păcate, povestea aceasta este una adevărată. Mașinăria nazistă de exterminare a evreilor nu a cunoscut mila nici măcar față de copii, a căror unică vină fusese aceea de a se fi născut. Tragedia provocată de nebunia lui Hitler a fost printre cele mai mari din întreaga istorie a omenirii. Dar, ca în toate poveștile, binele învinge. Și nici aceasta nu face excepție. Iar eroul acesteia este doctorul Korczak, care, deși și-a dat viața în lagăr, a reușit să schimbe percepția lumii față de copii și copilărie, ideile sale inspirând, odată cu încetarea războiului, Convenția internațională a ONU cu privire la drepturile copilului.

Ultima călătorie este numai o filă din marea carte despre holocaust. Una scrisă cu sufletul îngreunat de neputință, teamă și deznădejde. Dar, dintre rânduri, zâmbește totuși, chiar dacă stins, dragostea, atât a doctorului Korczak pentru orfanii săi, cât și a acestora față de mentorul lor și a unora față de celălalt.