O întreagă serie de autor dedicată Aurorei Liiceanu, este, fără îndoială, bine motivată. Și asta mai ales deoarece scriitoarea – psiholog realizează cu acuratețe un stil aparte în lucrările pentru publicul larg. Cu o bogată activitate academică, națională și internațională, Aurora Liiceanu se înscrie pe lista universitarilor care au făcut demersuri valoroase pentru a populariza domeniul în care își derulează cercetările.
Cea mai recentă apariție în seria de autor de la editura Polirom este un astfel de caz – sub forma unui studiu comparativ între două personaje (reale – în istoria literaturii și în contemporaneitate): „Totdeauna singură” – un titlu care poate intriga publicul feminin și masculin deopotrivă.
Pe scurt, studiul pornește de la premisa unor nefericiri paralele, după cum le numește autoarea. În centrul reflecției psihologice se află, așadar, două personaje cu destine asemănătoare, însă a căror viață se desfășoară la o distanță considerabilă în istorie. Catherine Pozzi, fiica celebrului medic Samuel Pozzi (primii ani ai secolului XX) a cărei poveste de dragoste cu Paul Valéry a reprezentat un subiect controversat în acele vremuri și Claudia, o femeie a zilelor noastre prinsă într-o relație – amestec de toxicitate, nostalgie, reprimări și alte mecanisme cu definiții precise în domeniul psihologiei.
Ceea ce reușește Aurora Liiceanu este să pună în valoare punctele comune din cele două povești și, astfel, traversează cu ușurință un secol în timp analizând în detaliu trăiri, dorințe, nevoi, pe cât de diferite, pe atât de spectaculos de asemănătoare.
Cartea merită o lecturare pentru farmecul unei scriituri exersate și pentru un sistem de referințe, nu doar din prisma psihologiei, ci și a culturii în general.
