Ferdinand este un tăuraș ceva mai altfel decât frații lui. Și decât taurii, în general. Lui nu-i place să zburde, să se împungă cu ceilalți tăurași ca să-și arate puterea coarnelor sale. Lui îi place mai mult să admire natura și să miroasă florile. Așa este el. Și-i mulțumit cu sine. Însă, într-o zi, fără voia sa, ajunge să lupte în arena de coridă. Dar cum el nu știe să lupte și nici măcar nu-i place, este trimis înapoi la fermă. Cu atât mai bine pentru el.

Ceea ce vrea să spună de fapt această poveste este că nu-i nicio nenorocire dacă ești altfel decât ceilalți. Dacă nu faci tot ce face majoritatea celor din preajma ta. De exemplu, dacă ești băiat, nu trebuie să te simți ciudat pentru că nu îți place să joci fotbal sau să te iei la trântă, ci mai degrabă preferi să citești o carte sau să cercetezi flori și plante deosebite prin păduri și crânguri. De asemenea, dacă ești fetiță, nu trebuie să ți se pară ceva rău faptul că nu îți place să te joci cu păpușile și urșii de pluș, ci mai degrabă ai alerga cu băieții pe maidan, la fotbal. Sociologii numesc aceste diferențieri, non-stereotipuri de gen. Dar voi nu vă bateți capul cu asta. Voi învățați să vă acceptați diferențele și fiți mândri de ele. Este tot ce contează pentru a fi fericiți.