Tărâmurile Vestice este volumul care încheie trilogia Cut up. Scrisă în 1987 de un Burroughs bătrân, “ajuns la capătul cuvintelor, a ceea ce se poate face din cuvinte”. Romanul este considerat testamentul lui Burroughs, ceea ce nu este departe de adevăr, deoarece în aceste pagini poate fi aflat un Burroughs agonizând, un Burroughs care încearcă să împace, cu ajutorul cuvintelor, îmbătrânirea cărnii şi toate durerile acumulate până la această vârstă, dureri atât fizice, cât şi psihice.
Senzaţia că personajele din carte sunt avataruri, de fapt, ale autorului şi că Burroughs se dematerializează luând alte corpuri pentru a săvârşi o călătorie iniţiatică este pregnantă, dar nu poate fi spus categoric acest lucru. Obişnuit să lucreze cu senzaţii, să producă deliruri şi fantezii narcotice, autorul se distrează cu mintea cititorului, dărâmând, conform stilului său inconfundabil, tarele etice, religioase, proclamând în loc un spaţiu dincolo de realitate, atemporal, menit a pune în aplicare toate pornirile şi dorinţele din timpul vieţii. Drumul e plin de magic şi grotesc, de rituri uitate şi păgâne, un fel de drum ce pare a fi călătoria finală a corpului alături de suflet, pentru ca, într-un final, corpul sau sufletul să fie purificat, o purificare ciudată şi barbară, o purificare prin violenţă şi cruzime, o purificare comandată şi guvernată de forţe oculte şi politice.
