Starurile nu au nevoie să viseze, cel puțin asta crede toată lumea. Dar ce mai rămâne din identitatea ta atunci când nu mai ai țeluri și o țară întreagă te idolatrizează și te recunoaște doar pentru măștile pe care le porți? Aceasta este una dintre întrebările pe care Mishima le pune în cea mai recentă traducere de la RAFTUL DENISEI.
În epoca în care acesta a scris STARUL, vedetele de cinema se bucurau de ultima sclipire a epocii de aur, înainte ca filmele să înceapă să abordeze teme mai cinice și mai violente, calitatea principală a actorului de succes devenind versatilitatea. De aceea, cu mult înainte ca aceste schimbări să aibă loc, datoria unui actor era de a crea o personalitate înrădăcinată în clișeu pe care să o folosească din nou și din nou până la finalul carierei, atât în roluri, cât și în viața publică. Acest scurt roman tratează aspectele psihologice ale unor astfel de oameni din centrul industriei filmului, arătându-ne, în buna tradiție a lui Mishima, procesul degradării fizice și sufletești cauzate de coruperile culturale ale Holyywoodului și ale lumii occidentale, lume pe care scriitorul o considera decadentă și superficială.
Deși se citește foarte repede, STARUL are puterea de a ne deschide ușa spre platourile de filmare japoneze din 1960, oferindu-ne experiența unui scurtmetraj metaficțional fascinant și tulburător care vă va bântui gândurile pentru tot restul zilei.
