Schacht în Germania. Strong în SUA. Moreau în Franţa. Montagu în Marea Britanie. Şi un al cincilea personaj care îi urmăreşte din umbră şi îi admonestează în public: Keynes.

4 bancheri, 4 minţi luminate, 4 oameni care au avut în mână soarta omenirii timp de două decenii şi care au aruncat mapamondul într-o criză financiară de proporţii nemaintâlnite de şi până atunci.

Liaquat Ahamed îşi începe volumul cu un motto conform căruia biografiile sunt singurele care ne pot ajuta să înţelegem istoria. Din fericire, autorul nu respectă acest motto. Vieţile celor patru bancheri sunt atent observate şi trecute în revistă pentru a ajuta cititorul să înţeleagă modul de a gândi şi acţiona al personajelor principiale. Însă, în acelaşi timp, Ahamed schimbă perspectiva, oferind cititorului largi priviri de ansamblu la nivel mondial. Trecerea de la biografii, de la persoane la impactul deciziilor acestora la nivel naţional, continental sau internaţional este rapidă şi naturală, impresia finală fiind aceea că nimic nu scapă ochiului critic al scriitorului.

Ahamed nu este doar un simplu arhivist sau cronicar. El îţi asumă rolul de critic şi de cercetător activ care oferă şi soluţii sau variante la fiecare observaţie critică pe care o face.

Un volum care dărâmă mituri şi care explică pe înţelesul tuturor cum a funcţionat sistemul financiar bazat pe etalonul-aur, de ce nu au vrut marile puteri să renunţe la acest etalon, ce impact a avut la nivel global imposibilitatea Germaniei de a plăti datoriile impuse de război şi ce rezultate a avut Marele Crah din 1929.