În mod evident, titlul acestui volum nu m-a lăsat indiferent. Și chiar dacă Carlo Rovelli nu scrie doar despre timp, titlul fiind mai degrabă un pretext, pe mine unul m-a interesat întreg volumul. Am decis să mă pun la zi cu noile teorii din fizica și acest lucru pentru un absolvent de filologie nu e ușor deloc de realizat.

Ajuns la finalul cărții nu aș putea spune că sunt pe deplin lămurit. Rovelli e unul dintre susținătorii și cercetătorii celebri din domeniul gravitației cuantice cu bucle. Să vă explice ce înseamnă acest lucru e mai complicat pentru că nici eu nu am înțeles prea bine. Cert e că există două teorii principale în fizica fundamentală, relativitatea generală și mecanica cuantică și acestea au mai bine de 100 de ani vechime. Iar noile cercetări încearcă să le combine în mod coerent, deși e mai degrabă imposibil teoretic. Teoria la modă e cea a corzilor, cu care autorul nostru nu e deloc de acord. Teoria buclelor duce însă discuția înspre eliminarea conceptelor de timp și spațiu așa cum le știm noi în mod tradițional. Fie că reușiți să înțelegeți teoriile, fie că nu, volumul de față e totuși un soi de mini-introducere și un punct de plecare pentru lecturi viitoare.

Cu adevărat fascinant și, evident, mai ușor de urmărit, mi s-a părut povestea biografiei autorului și a traseului său științific cu toate obstacolele și piedicile puse în cale. E o poveste provocatoare și incredibil de sinceră, mai ales că la final autorul singur afirmă că multitudinea de teorii actuale din fizica fundamentală reprezintă de fapt speculații teoretice, greu de verificat prin experiment, și posibil greșite în măsura în care viitorul va duce la noi descoperiri. E aceasta o sinceritate pe care nu o vezi în cărțile de popularizare a științei și asta mă face să vreau să îi citesc și celelalte volume traduse la editura Humanitas. Și, bineînțeles, să vi-l recomand cu plăcere.