Joe este un puști care la numai paisprezece ani stăpânește arta trucurilor de magie mai bine decât mulți iluzioniști cu experință. Are însă neșansa de a nu fi un copil iubit de părinți, astfel încât se va vedea pe nepusă masă abandonat, silit să ia viața în piept. Executând câteva numere de magie cu cărți de joc într-un local, este remarcat de un străin care îi recomandă să își perfecționeze tehnica cu Norman Terence, un magician foarte respectat. Între maestru și discipol pare a fi chimie din prima, astfel că acesta nu doar că va accepta să-l antreneze pe novice, dar îl va și înfia, asumându-și rolul de tată în toată puterea cuvântului. Numai că Joe nu prea și-a asumat condiția de fiu, în parte și pentru că în scurt timp ajunge să râvnească la Christina, tânăra soție a binefăcătorului său, dar și pentru că, în ascuns, avea cu totul alte planuri decât să fie „fiul cel bun”, spre dezamăgirea părinților adoptivi care nu au încetat nicio clipă să rămână părinți.
Scris într-un ritm alert, aparent frugal, Să-ți ucizi tatăl se dovedește a fi un mini-roman, pe cât de rapid de devorat, pe atât de greu de digerat, în care Amelie Nothomb pune sub lupa reflecției câteva teme fundamentale, cum ar fi familia și tipurile de dragoste specifice în sânul acesteia, libertatea, responsabilitatea, onoarea, scrupulul moral, dar și o temă specifică lumii magiei, și anume, raportul dintre iluzionismul pur, menit să fascineze publicul, și trișarea, folosită doar pentru a fura, a escroca și a înjosi victima.
