Am așteptat cartea cu sufletul la gură din momentul în care am auzit/văzut că Adrian Schiop urmează să scoată o carte nouă și am devorat-o dintr-o singură citire, cum se cuvine.
„Să ne fie la toți la fel de rău” este un roman LGBTQ+ contemporan care are loc înainte de pandemia de COVID-19 și se întinde pe prima perioadă de lockdown. Este o carte cu de toate: dragoste, sex, probleme psihice și comportamentale, probleme de familie, idolatrizarea comunismului Chinezesc, băutură și COVID.
Înainte de toate cartea pare să fie o continuare a poveștii din ”Soldații”, opt ani mai târziu. Scrierea și scriitura sunt la fel de comice, delicioase și o analiză la fel de reală a societății românești în care trăim. Limbajul licențios este la locul lui, la fel cum sunt și personajele care se lipesc de Adi și de viața lui care par să consume nu doar toți banii, alcoolul și țigările din viața lui, dar și toată energia și resursele lui.
Robert, polițistul-nu-chiar-iubit a lui Adi profită de tot ce poate lua fizic și emoțional de la și din viața lui Adi, cam cum făcea și Alberto în ”Soldații”. Singura diferență fiind că unul este sărac și are resurse financiare și emoționale limitate iar celălalt este extrem de zgârcit și autolimitat.
Trecând de partea amoroasă și bine descrisa viață din Ferentari, regăsim viața din pandemie. De la asistente dedicate și prost remunerate, la cadre medicale care „fură din cașcaval” și până la șoferii de TIR care își varsă oful doamnelor de la DSP care i-au sunat să îi verifice în carantină, toate încărcate cu discuții spumoase. Această parte ne oferă o viziune mai amplă a vieții în pandemie, mai ales a părților pe care mulți dintre noi le-am văzut doar la TV.
Schiop vede și ne oferă lumea așa cum este ea, cu bune și cu rele. O descrie simpul și la obiect dar fără judecată. Oamenii sunt așa cum sunt ei, îi acceptă și le găsește loc în viața lui chiar dacă îl fac de râs.
„Să ne fie la toți la fel de rău” nu este la fel de spumoasă și „originală” precum „Soldații” dar ceva din stilul lui Schiop mereu te va atrage și te va ține cu sufletul la gură. Are ceva doar al lui și când se repetă și când este trist și nimic nu iese, dar mai ales atunci când își găsește vocea și pune ordine în lucruri.
