Gurile rele sau scepticii de serviciu spun că românii sunt codașii Europei la mai toate categoriile sociale, tehnice și culturale; adepții protocronismului în schimb, se luptă să demonsteze că strămoșii noștri, geto-dacii, au fost cei mai cei, leagănul civilizației europene, dacă nu chiar mondiale, și că, de bună seamă, și noi, cei de azi, le călcăm pe urme. Este clar ca lumina zilei, ca de fiecare dată când ești prins între două exagerări diametral opuse, că adevărul este undeva la mijoc. Și că noi, românii de astăzi, suntem, cu bune și rele, o rotiță în mecanismul Europei, cu rolul ei bine definit.
În această carte de mici dimensiuni, ușor de parcurs și de pătruns, istoricul Lucian Boia, vrând să ofere o viziune cât mai obiectivă a locului României în Europa, ilustrează, în câteva capitole foarte bine sintetizate, traseul pe care l-am parcurs noi, românii, în Europa, începând cu momentul formării poporului român și a limbii române, continuând cu maniera în care ne-am lăsat influențați, ca neam, de diversele tendințe culturale cu care am intrat în contact de-a lungul diverselor etape istorice, fixând momentul culminant al dezvoltării noastre ca națiune, altfel spus, momentul maturizării ideii de patrie, în preajma Marii Uniri de la 1918, identificând proba de foc a acestei maturități în modul în care ne-am comportat cu minoritățile naționale și încheind cu o prezentare sinceră și dureroasă a societății românești de astăzi.
Cuvintele cheie ale acestei lecții de istorie, predată pe interesul tuturor, nu vor fi, cum poate s-ar aștepta unii: popor, identitate națională, națiune, progres, românism, românitate, ci amestec, asimilare, modele, împrumuturi, imitații, influențe, minorități, corupție, politici falimentare, sinteză. Așadar, avem de a face cu o versiune „scurt pe doi” a unei istorii sincere a poporului român, cu care nu este cazul nici să ne mândrim, nici să ne rușinăm, ci doar să ne-o asumăm și poate, să încercăm să o îmbunătățim, dat fiind că istoria ne-a demonstrat că termenul de bază în mersul lumii este transformarea.
