Vestea sosirii unui revizor de la Petersburg, trimis cu o misiune secretă, pune pe jar întreaga „elită funcționărească” a unui orășel de provincie, întrucât niciun funcționar, de la primar până la cel mai mărunt slujbaș, nu este cu totul curat, fiecare având „micile sale păcate”. Febra se dovedește a fi atât de orbitoare încât îl iau drept revizor pe primul oaspete venit în oraș, cu o purtare ceva mai diferită. Acesta se dovedește a fi un mare șarlatan, care profită din plin de naivitatea tuturor și „o șterge englezește” tocmai când adevăratul revizor ajunge în oraș.
În „Căsătoria”, un bărbat de curând însurat, dezamăgit de serviciile pețitoarei sale, decide să se răzbune pe aceasta și își pune în gând să-i submineze „autoritatea” și să îl căsătorească chiar el pe prietenul său, luându-i astfel „pâinea de la gură” pețitoarei oficiale. Misiunea se dovedește cât se poate de grea, în parte pentru că la mâna fetei mai aspiră și alți pretendenți, în parte pentru că prietenul este din cale afară de îndărătnic și de speriat de ideea de căsătorie. Atât de speriat încât fuge din casa viitoarei mirese, chiar cu câteva momente înainte de a merge la altar.
Două comedii spumoase, apropiate în spirit de cele caragialiene, care aruncă o lumină de consistența râsu-plânsului asupra metehnelor rușilor din secolul al XIX-lea, atât din mediul social, cât și din cel familial.
