Regele Mihai I, ultimul rege al românilor, a avut fără doar și poate cea mai complexă biografie dintre toți regii României, și aceasta deoarece a urcat pentru prima oară pe tronul țării în anul 1927, la frageda vârstă de 5 ani, ce-i drept, având alături o Regență, care însă nu l-a scutit pe deplin de participarea la viața politică, a fost detronat în 1930 de către propriul tată, Regele Carol al II-lea, revine pe tronul țării în 1940, la vârsta de 19 ani, în condițiile vitrege ale participării României la cel de-al Doilea Război Mondial, ia decizia istorică de a-l aresta pe mareșalul Antonescu, și de a întoarce armele împotriva Germaniei naziste, la 23 august 1944, intră în grevă regală, refuzând să mai semneze actele emise de guvernul comunist condus de Petru Groza, este silit să abdice în 1947 și să părăsească țara, împreuna cu Regina-Mamă Elena, continuă, în exil, lupta împotriva regimului comunist din România, iar drept „răsplată”, în 1990 i se interzice, de către Ion Iliescu să revină în propria țară, în 1992, după o scurtă ședere în țară, i se interzice revenirea pentru următorii cinci ani, astfel încât exilului său se prelungește până în anul 1997, când președintele Emil Constantinescu îi reconferă regelui cetățenia română și îi ridică orice interdicție de a vizita România.
Toate aceste momente, dar și multe altele, sunt consemnate prin intermediul fotografiilor, în acest album realizat de istoricul Diana Mandache, cu scopul de a oferi românilor o imagine cât mai completă și mai fidelă a ultimului lor rege. În acest sens ea a adunat o colecție impresionantă de fotografii ale Majestății Sale, care îl surprind pe acesta, atât în cadre oficiale, participând la ceremonii sau exercizându-și atributele regale, dar și în ipostaze mai puțin oficiale, la joacă sau la școală, în copilărie, dar și bucurându-se de pasiunile sale de-a lungul întregii vieți, pasiuni diverse ca muzica, echitația, aviația, automobilismul sau călătoriile. Realizează astfel nu doar portretul unui rege, ci și al unui om ce și-a trăit viața cât se poate de firesc, iubind sau suferind, distrându-se, dar fără a-și neglija cu niciun chip statutul de rege al românilor.
