V-ați gândit vreodată cum ar fi fost poveștile și poeziile pe care zeci de generații le-au devorat în anii lor de formare, dacă acțiunea lor s-ar fi petrecut în zilele noastre? Ei bine, Florin Bican s-a gândit și a reușit să-i transporte în anii 2000 pe Harap-Alb cu povestea lui cu tot, pe Ștefan cel Mare cu mama sa la pachet, și pe micul Rică ce nu știa să zică râu, rățușcă rămurică. Ce a ieșit, vă invităm să descoperiți singuri, citind această carte.
　 Tot ce vă putem spune, sunt de fapt două avertismente: 1) se lasă cu cascade de râs; 2) nu se recomandă copiilor sub 14 ani, întrucât pe ici pe colo mai scapă din rând câte un cuvânt considerat urât, rușinos, de nerostit. Pentru cei mai măricei, cartea în sine este de ne-ratat. Pentru cei mai talentați, dacă citesc bine și cu rost (deși însuși autorul afirmă că poveștile rescrise de el sunt cu rimă, dar fără tâlc), vor deprinde arta de a scrie parodii sau remake-uri.
　 Spor la citit, la râs și la rescris, alte povești de care poate v-ați cam plictisit...