Aglaja Veteranyi, scriitoare de origine română, stabilită în Elveția, a devenit cunoscută publicului larg prin romanul „De ce fierbe copilul în mămăligă”, în care evocă într-o manieră foarte originală, îmbibată de suprarealism cu tonuri de literatură a absurdului, experința sa ca artist ambulant de circ, precum și pe aceea de emigrant român hăituit perpetuu de Securitate.
„Raftul cu ultimele suflări” este cel de-al doilea și ultimul său roman (autoarea s-a sinucis în anul 2002), tradus în limba română de poeta Nora Iuga. El poate fi receptat atât ca o continuare a celui dintâi, dar poate fi citit și ca un roman de sine stătător. Deși acțiunea se petrece tot în perioada peregrinărilor cu circul prin toată Europa, în încercarea de a scăpa de fantoma unui sistem opresiv ce-și întinde tentaculele în întreaga lume, de data aceasta focalizarea cade pe boala, suferința și moartea mătușii mult iubite, o soră a mamei, care pentru Aglaja a fost, după cum se va vedea, mai mamă decât mama însăși.
Străbătută de un sentiment de neputință, mascat, atât cât se poate, de formulări artistice din sfera suprarealismului, cartea nu este altceva decât un strigăt de durere, o încercare de eliberare a sufletului din chingile unui destin tragic. Nu putem ști dacă eliberarea s-a produs sau nu, dar mărturia Aglajei rămâne și este cam tot ce mai putem avea de la ea.
