Într-o dimineață, Josef K, lucrător bancar, află că este arestat, fără să i se comunice sub nicio formă motivul arestării și mai mult decât atât, fără să se știe vinovat de vreun anume delict. Procesul urmează să se desfășoare total atipic, el fiind lăsat aparent liber, astfel încât să își poată exercita în continuare atribuțiile de serviciu. Dar cu toate acestea este în permanență hărțuit de către instanța judiciară: este chemat să dea mărturii peste mărturii, i se induce la nivel subliminal ideea că este vinovat, dar nu i se comunică niciodată în ce constă vina sa. Astfel, nici arestat pe de-a-ntregul, nici complet liber, el este condamnat să înnebunească încercând să înțeleagă ce se întâmplă cu viața sa și ce înseamnă de fapt acest proces absurd  ce pare a se continua la nesfârșit, al cărui protagonist este. 

Roman considerat a fi unul dintre cele mai reprezentative exponate ale literaturii absurdului, oferă cititorului o posibilă cheie de lectură și de descifrare a ițelor narative, abia spre final, prin intermediul „parabolei” cu păzitorul Legii. Însă, cu sau fără această cheie, el rămâne un roman alegoric, menit să atragă atența asupra absurdității regimurilor totalitariste, fie ele de dreapta sau de stânga, ce nu își exercită stăpânirea decât prin minciună, manipulare, abuzuri și teroare, condamnându-i până și pe cei mai inocenți membri ai societății să se simtă vinovați și să își aștepte iminenta pedeapsă, împiedicându-i astfel să se revolte în vreun fel împotriva stăpânirii.