Prichindelul, pe numele său real Max (Maxchen) Pichelsteiner este un puști de 12 ani care provine din ținutul Pichelstein din Boemia, zonă recunoscută pentru locuitorii săi liliputani. Oamenii de aici nu au depășit niciodată 51 de centimetri. Părinții lui Max au avut o înălțime medie, ceea ce înseamnă că la vârsta maturității depline nu arătau mai mari decât un copil de cinci ani. Fiind însă foarte buni gimnaști și acrobați, au fost angajați de un circ. La nașterea sa, Max era atât de mic încât a fost cât pe ce să fie aruncat de asistentă odată cu apa din lighean. Toți sperau că va crește. Dar el a rămas la înălțimea spectaculoasă, nemaivăzută, aș spune chiar greu de văzut, de numai 5 centimetri. Când, în urma unei furtuni, părinții săi au dispărut în neant, fiind luați de vânt de pe cea mai înaltă terasă a Turnului Eiffel, el a rămas în grija lui Jokus von Pokus, unul dintre maeștrii scamatori ai circului la care lucraseră părinții săi. Acesta i-a fost încă de la început un părinte desăvârșit, având grijă să nu-i lipsească nimic. Trăind în ambianța circului, Maxchen începe să prindă drag de această lume și își dorește să fie la rândul său artist de circ. După multe rugăminți, Jokus acceptă să îl pregătească pentru a-i fi ucenic. Primul său spectacol, survenit chiar mai devreme decât îl programase maestrul von Pokus, a fost un succes fenomenal, astfel că, Prichindelul, cum a fost numit în breasla artiștilor din stal, a devenit imediat vedeta circului. Fiind o apariție atât de stranie (deși cu greu se poate spune apariție), firește că a surescitat în mintea unora patimi dintre cele mai bizare. Așa se face că, pe nepusă masă și în plină glorie, Maxchen este răpit din camera de hotel cu scopul de a fi livrat unui excentric mafiot sud-american.

Sunt sigur că ați intuit deja că toată tărășenia s-a sfârșit cu bine, nu are rost să vă mai țin în suspans. Însă modul în care s-au desfășurat ostilitățile până la revenirea Prichindelului în palma maestrului său, merită toată atenția voastră. Așa că, nu vă voi mai dezvălui nici măcar un detaliu, nevrând să vă știrbesc plăcerea de a citi o poveste extraordinară. Vă voi avertiza totuși că există riscul să cădeți pradă unor avalanșe de râs. Celor ce vor supraviețui acestora, vă garantez că la final, când se va trage cortina, veți rămâne cu mai mult decât o nouă serie de riduri provocată de excesul de hohote și chicoteli. Veți rămâne inclusiv cu un set nou nouț de valori morale și de învățăminte ce vă vor fi de folos pentru tot restul vieții.