Când am văzut pe masa de noutăți a librăriei această carte, am strigat WOW! Și aceasta, deoarece cu ani în urmă am văzut o superbă ecranizare după această poveste, care m-a emoționat până la lacrimi. 

Povestea începe relativ nespectaculos, avându-l în prim plan pe Jesse Aarons, un puști de clasa a V-a, singurul băiat din familia sa și ca atare singurul sprijin la muncă al familie sale, care însă nutrește visuri mărețe. Lucrurile încep însă să capete o turnură diferită în momentul în care în cartier apare Leslie Burke, fetița de aceeași vârstă cu Jesse. Cei doi se împrietenesc repede, având în comun pasiunea pentru alergări și dorința de a fi cel mai bun. Dar prietenia lor se desăvârșește abia când, lăsându-și imaginația să zburde, cei doi clădesc împreună un regat, numit Terabithia, unde se refugiază de fiecare dată când realitatea din jur este din calea-afară de apăsătoare. Toate par să meargă perfect, până în ziua în care Leslie moare înecată în râul ce străjuia ținutul magic. Deși inițial Jesse este îngenunchiat de durere, el va găsi totuși puterea să treacă peste dispariția fizică a prietenei sale și să ducă mai departe, alături de sora sa mai mică, magia Terabithiei. 

Podul către Terabithia este o poveste emoționantă despre prietenie și mai ales despre curajul de a accepta și asuma realitatea implacabilă, fără însă a te lăsa tras în jos de aceasta, ci convertind-o, prin puterea imaginației, la propriul sistem de valori.