„Acum doar trei sute de ani, un ins cu o diplomă de colegiu în ­ştiinţe ştia cam tot atâtea lucruri ca orice expert din acea vreme. În prezent, un ins cu doctorat în biologie nu poate şti nici măcar tot ceea ce se cunoaşte despre sistemul nervos al calamarului! Google Schoolar menţionează 30.000 de articole ştiintifice pe acest subiect, numărul lor crescând exponenţial. Cantitatea de informaţii ştiintifice pe care le-am descoperit în ultimii douăzeci de ani depăşeşte toate descoperirile de până atunci, de la începutul limbajului“.

Şi pentru că timpul aduce cu sine noi date, noi informaţii şi noi preocupări, pare-se că era momentul ca, după ce cărţile ne-au spus în vremuri triste ce să gândim şi în vremuri de dezvoltare a ştiinţelor cognitive cum de gândim, să ne arate cineva astăzi cât putem să gândim într-o lume în care genele noastre nu au reuşit să ţină pasul cu şi cerinţele progresul civilizaţiei moderne. Vestea bună este că mintea, cunoaşterea umană au reuşit să depăşească limitele evoluţiei, dar lupta pe care am luptat-o şi încă o luptăm zilnic fiecare nu a fost nici uşoară şi nici lipsită de costuri. Cu toate astea, nu e o noutate că a gândi corect într-o eră încă de început a supraîncărcării informaţionale e o provocare la înălţimea căreia nu reuşim mereu să ne ridicăm