Comunismul s-a instaurat în România imediat după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, ca o consecință directă a ocupării țării de către Armata Rusiei staliniste, autodecretată „eliberatoare”. Nouă regim, bazat de la început pe minciună, fraudă, dezinformare și manipulare, se simțea atât de vulnerabil încât a recurs, curând după preluarea puterii, la eliminarea, prin arestarea și încarcerarea în masă, a tuturor posibililor oponenți, de la membri celorlalte partide politice, până la intelectuali neangajați politic, dar care ar fi putut detecta putreziciunea sistemului.
De departe, cel mai îngrozitor moment l-a constituit „Fenomenul Pitești”, un groaznic experiment în care cei arestați erau forțați să se lovească și să se denunțe între ei, pentru a-i determina astfel să se înstrăineze și să se izoleze. Apoi erau forțați să se autodenunțe, să-și denigreze familia, să-și renege valorile politice, morale și religioase, mai pe scurt erau supuși unui proces susținut de dezumanizare. În incinta fostei închisori de la Pitești s-a organizat după anul 2000 un Memorial, adică un muzeu prin care memoria acelor groaznice evenimente să nu se piardă în negura uitării. Din anul 2014 a fost deschis publicului larg, iar din 2018 s-a realizat o expoziție permanentă, formată din documente și imagini istorice ce reconstituie, în parte, faptele petrecute în timpul procesului de „reeducare”, așa cum a fost numit acel experiment. Cartea aceasta reprezintă albumul de prezentare al Memorialului Închisoarea Pitești.
