Literatura rusă continuă să ne ofere povești extraordinare și noua apariție de la Editura Trei nu este o excepție. Mama mea, Moscova este un roman puternic ce ne prezintă ultima decadă a comunismului sovietic și începuturile așa-zisei democrații rusești din perspectiva unui copil de culoare (mamă siberiană și tată atlet african venit în 1980 la Jocurile Olimpice din Moscova), Mbobo (poreclit și Pușkin datorită sorgintei neaoșe a marelui poet).

Toate aventurile povestite de protagonist sunt ca o odă închinată marii capitale comuniste dar și spiritului rusesc din fiecare locuitor al ei. Puterea și rezonanța acestui centru urban este desemnată și de faptul că mama personajului principal îi poată numele, lucru ce ar putea reprezenta ecourile Moscovei în fiecare rus care vine și încearcă să-și găsească locul aici. Peripețiile lui Mbobo sunt clasificate în funcție de stațiile de metrou, trenul subteran fiind scheletul, coloana vertebrală care leagă întreg orașul.

Vizitând cercuri literare, grădina zoologică, cafenele și baruri, gări, spitale, monumente sovietice, apartamentele în care a stat efemer etc., micul Pușkin, însoțit de mama sa și/sau de amanții ei (numiți unchi; interludiile cu poveștile unchiului Gleb sunt mici bijuterii ale prozei scurte), oferă strălucire fiecărui spațiu al orașului. Fain romanul lui Ismailov și mai fain faptul că uzbekul reușește să surprindă Moscova în cele mai mici detalii.