Kaștanka, cățelușa unui tâmplar bețiv, se rătăcește de acesta și este găsită și adoptată de un circar ciudat, care plănuiește să facă din ea un star de circ. Deși viața în noul cămin era aparent mult mai bună decât cea trăită în casa tâmplarului, mai cu seamă în privința regimului alimentar, totuși, în momentul în care pe scena circului fiind își aude numele strigat cu vocea fostului stăpân, Kaștanka nu ezită niciun moment și aleargă entuziasmată la acesta, renunțând fără nicio urmă de regret la viața bună și la faima pe care i-ar fi putut-o aduce cariera de câine de circ.
Făcând o paralelă, din perspectiva motivului animalului de circ, am putea spune că Kaștanka lui Cehov este povestea lui Fram, ursul polar, în negativ. În sensul că ea nu mai apucă să cunoască celebritatea prin intermediul ovațiilor nesfârșite ale oamenilor din stal, dar, din fericire, nici dorul sfâșietor după „acasă”. Iar din acest punct de vedere, cu siguranță este mai fericită decât celebrul urs polar. Deși ca întindere, Kaștanka nu este altceva decât o scurtă povestire aparținând primei perioade de creație a lui Cehov, totuși ea se distinge prin însuflețirea cu care a fost scrisă, dar mai ales, prin duioșia pe care o emană.
