Comunismul s-a instaurat în România imediat după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, ca o consecință directă a faptului că Armata Rusiei staliniste, autodecretată „eliberatoare”, a continuat să rămână în teritoriul românesc. Noul regim, bazat de la început pe minciună, fraudă, dezinformare și manipulare, se simțea atât de vulnerabil încât a recurs, curând după preluarea puterii, la eliminarea în masă a tuturor posibililor oponenți, de la membrii celorlalte partide, până la intelectuali neangajați politic, dar care ar fi putut detecta putreziciunea sistemului. Culmea absurdului a reprezentat-o însă încarcerarea, la Târgușor, a unor elevi cu vârste cuprinse între 12 și 20 de ani, pentru simplul motiv că îndrăzneau să nu fie întru totul de acord cu ideile Partidului Comunist Român.
În această carte, realizată sub forma unui roman grafic pentru copii, Ana-Maria Lemnaru rescrie sub forma unei ficțiuni inspirate din realitate, povestea copiilor închiși la Târgușor și supuși procesului de reeducare, un experiment bazat pe teroarea psihică și uneori și fizică, prin care autoritățile comuniste sperau să-i transforme pe tinerii rebeli în membri docili ai sistemului totalitarist ce nu suporta opoziție. Deși imaginile sunt concepute într-o manieră asumat naivă, ce nu redă tocmai exact atmosfera apăsătoare a închisorii, tinerii cititori vor înțelege, fiecare după puterea sa, prin ce au trecut cei de vârsta lor în acel context absurd al istoriei, și poate astfel vor lupta cu mai multă luciditate și determinare pentru ca această nebunie să nu se mai repete.
