Mickey, un băiat isteț, așa, ca voi, pe când dorea s-adoarmă sub păturile moi, a auzit de afară un mare tărăboi. Și vrând să vadă ce se petrecea, a căzut uite-așa, din pat și din pijama, într-un vas plin cu aluat, iar bucătarii, drept lapte l-au luat și imediat s-au pornit pe frământat și-n cuptor ei l-au băgat. Când credeau că tortu-i copt, Mickey a sărit din tort și făcând din alt aluat un avion bun de mâncat, a pornit în zbor prin noapte spre adevăratul lapte. Și găsindu-l frumușel, într-o sticlă cu gât mare, a sărit direct în el și cu cana din dotare a turnat de sus din cer în aluatul căldicel. Iar brutarii-veselie l-au luat iar la frământat și cântând de bucurie l-a cuptor l-au și băgat, iară Mickey cel de-aluat s-a trezit direct în pat. 

Dragi copii, așa poveste, doar în vise se ivește. Așa că, dormiți la vreme, când Moș Ene dă târcoale pe la gene, că nicicând n-aveți să știți, în ce vise nimeriți și ce aventuri pe cinste, noaptea-n somn o să trăiți.