Dacă în Sapiens, Yuval Noah Harari ne vorbește despre trecut și expune istoria omenirii și a lumii în care trăim; despre felul în care viața a evoluat și a ajuns la forma pe care o vedem astăzi cu toții în jurul nostru, în Homo deus vorbim despre viitor.

Despre un viitor probabil, căci nu, autorul nu se vrea a fi un prezicător în cărți sau în stele; însă analizând, cu atenție faptele și consecințele și aducând dovezi care vorbesc de la sine, Harari expune viitorul sumbru și ireversibil către care pare că ne îndreptăm cu toată viteza înainte. Din fericire, momentan nu tot ce a fost stricat este ireparabil, și stă în puterea omului să îndrepte greșelile pe care le-a făcut de-a lungul timpului.

Cartea lui Harari este încă un semnal de alarmă, iar mesajul acesteia este cât de poate de clar, mai avem îngrijorător de puțin timp să ne hotărâm dacă vom continua să dărâmăm casa înăuntru cu noi sau dacă vom începe să investim timp, energie și resurse în a salva această casă și implicit, pe cei ce o vor popula.