Haideți să recunoaștem: cu toții am avut momente în care ne-am simțit singuri și ne-am creat propriul prieten imaginar alături de care am făcut o mulțime de năstrușnicii. Dar dacă e să fim cinstiți cu noi înșine, l-am și abandonat fără prea multe păreri de rău de îndată ce ne-am găsit un prieten real. Dacă vreți să știți cum s-a simțit prietenul vostru imaginar atunci când l-ați părăsit, citiți povestea lui Fred, prieten imaginar de profesie, care a trecut și el prin aceeași dramă de mai multe ori. Iar când Sam îi cere prietenia, el i-o oferă fără niciun preget. Și într-adevăr se pare că de data aceasta lucrurile stau diferit și nu va mai fi abandonat. Că și-a găsit în sfârșit  prietenul perfect, cu care are o mulțime de pasiuni comune. Dar prietenia lor începe să schiopăteze în momentul în care Sam se împrietenește cu Sammi, o fetiță reală și începe să îl neglijeze. Partea bună este că această „intrusă” are la rândul ei o prietenă imaginară, pe nume Frieda, cu care Fred se împrietenește pe loc și definitiv. 

Ce ar fi oare de învățat din povestea lui Fred? În primul rând că nu se cuvine să ne părăsim un prieten, fie el real sau imaginar, în favoarea altui prieten. Că acolo unde ne-am pus sufletul în palma celuilalt, împărtășind cu acesta cele mai intime gânduri și pasiuni, am sădit totodată și responsabilitatea față de simțămintele acestuia. Și că părăsind un prieten îl rănim în cele mai alese sentimente ale sale, ceea ce provoacă o mare durere. Ce-i drept, povestea lui Fred s-a terminat cu bine. Sau continuă și acum, frumos, în lumea prietenilor imaginari. Dar aceasta este doar o poveste. Așadar, să avem grijă de prietenii noștri reali sau imaginari, pentru ca și în viața noastră să fie armonie, așa, ca în lumea poveștilor.