Cu toții ne-am refugiat în minciună, în entuziasm,  optimism, sau pesimism.  Personajul romanului, însă, este un om complet singur. El are parte de o nefericire care îl dezmembrează treptat, dar pe care o simte ca pe o necesitate. El este scriitor, iar scriitorul nu lucrează niciodată sub condiții ideale. Dacă acestea ar exista, scriitorul în sine nu ar mai fi.

El trăiește într-o teamă continuă, cu o conștiință bolnavă, mereu înfometat și indolent. Excesiv de sever, iritabil, suspect. Abia își pune în mișcare membrele, iar dacă ar reuși sa mănânce, ar cădea într-un somn adânc, complet indiferent de lumea înconjurătoare.

Totul se prăbușește, visele sale, încercarea sa de a se înțelege cu omenirea. Va exista frică, nopți nedormite, iar nu în ultimul rând, marea și poate o nouă viață.