Anul acesta se împlinesc 30 de ani de la evenimentele din decembrie 1989, fie că le numim, oficial, Revoluție, fie că neoficial vorbim despre o lovitură de stat, care au dus la răsturnarea dictaturii comuniste a lui Nicolae Ceaușescu. Cert este că aceste evenimente au împărțit istoria contemporană a României în două perioade: înainte și după „decembrie ‘89”. Deși, la o privire obiectivă, lucrurile nu au stat tocmai așa pentru societatea românească, nefiind vorba despre o schimbare bruscă de paradigmă socială, ci de o tranziție lentă spre foarte lentă, care s-a prelungit mulți ani după căderea comunismului.
Tocmai despre mult prea lenta schimbare a ostilităților ne vorbesc fotografiile adunate de Florin Andreescu în acest al treilea volum al Flashback-urilor sale. Prin dispunerea aleatorie a unor fotografii din perioada 1975-1989 cu unele din perioada 1990-1995, se observă cum principalele probleme ale societății s-au perpetuat și în așa-zisa democrație: cozile la magazine, munca în fabrici și uzine în condiții precare, condițiile insalubre din spitale, cămine studențești sau de (ne)familiști, azile și orfelinate, abandonarea vieții rurale în meandrele timpului, sărăcia, nepăsarea față de clasele defavorizate, protestele față de clasa politică conducătoare. Un oarecare dezgheț s-a putut constata doar în ceea ce privește comerțul ambulant, asociat în mare parte cu frauda fiscală și specula nerușinată, ceea ce, obiectiv vorbind, nu poate fi socotit drept vreun progres.
Unii, dintre cei mai pesimiști, spun și astăzi, după 30 de ani, că jertfa poporului din decembrie 1989 a fost degeaba și că nu s-a schimbat nimic. Raportându-mă strict la imaginile din acest album, aș spune că nu este chiar așa. Deși, cu siguranță, mai sunt multe de schimbat în societatea românească, până să putem afirma că este complet vindecată după cancerul comunist.
