Romanul „Femeia în roșu” este inedit în literatura română prin formula celor trei autori și reprezintă o ilustrare strălucită a postmodernismului românesc și a literaturii generației '80. Textul este construit pe mai multe planuri și reunește registre narative diferite. Caracterul compozit al romanului se demonstrează prin evocarea spațiilor geografice diferite (America, România, Banat, Timișoara) și a epocilor diferite (anii 1900, perioada prohibiției, anii 1950).
Femeia în roșu se identifică cu o româncă din Banat, pe nume Ana, care a ajuns în America la începutul secolului al XX-lea și care se îmbogățește din afaceri ilegale. Mai apoi, aceasta colaborează cu FBI-ul, trădându-l pe banditul Dillinger. În continuare, sunt prezentate destinele banditului Dillinger și al lui Tit Liviu, un prieten căruia Ana i se confesa în tinerețe în împrejurările dramatice ale existenței sale (când a fost silită de către părinții ei să se mărite cu un bărbat mai în vârstă, pe care nu-l iubea). În aceeași perioadă în care Dillinger este ținta unui complot, în Comloșul Mare au loc evenimente macabre (o crimă și mai multe decese), evenimente sportive sau festive care sunt înregistrate de un „Reporter vesel”. Evenimentele sunt redate alternativ, episoadele din existența lui Dillinger se întrepătrund cu momentele tragice din viața lui Tit Liviu care își veghează, la Comloș, tatăl în agonie. În America, John Dillinger, iubita sa, Polly Hamilton, și prietena acesteia, Ana Sage, hotărăsc să meargă la film. Momentul este fatidic pentru Dillinger care, trădat de Ana, este prins de polițiști și ucis. În filmul vizionat de cei trei, protagonistul este condamnat la închisoare pe viață pentru crimă, dar el refuză verdictul și declară că preferă moartea. Astfel, se suprapun trei întâmplări diferite: momentul prinderii lui Dillinger în America, drama familială a lui Liviu la Comloș și lumea filmului cu gangsteri.
Așadar, în romanul Femeia în roșu sunt prezentate detalii importante despre lumi și spații culturale diferite, fiind un text în care elementele de senzațional se îmbină cu parodia și cu aspecte de frescă socială.
