Problema crizei dinastice a monarhiei române ţine mai degrabă de o istorie contrafactuală decât de  situaţia concretă a României – Ce-ar fi dacă România ar alege să fie condusă de un rege (sau o regină)? Deşi această întrebare poate părea lipsită de miză, faptul că suntem contemporani cu unul dintre ultimii conducători de stat care au luat decizii (şi încă unele majore) în cel de-al Doilea Război Mondial dă o importanţă aparte întregii discuţii cu privire la succesiunea la tron, dar este, cu siguranţă, şi o preocupare constantă a monarhiştilor înflăcăraţi sau nostalgici.

Deşi teoretic în afara liniei de succesiune, Casa Regală ne oferă ca alternativă, imaginea Principelui Nicolae „de Roumanie“, fiul Principesei Elena, stabilit în România la 27 de ani (aceeaşi vârstă la care şi Carol I intra în ţară). Drumul spre casă ne arată, de fapt, portretul  Principelui Nicolae, prezentat aici atât de familie şi cunoştinţe, cât şi prin intermediul dialogului cu Filip-Lucian Iorga.

Pentru gustul meu, amănuntele sunt prea personale şi, poate, nepotrivite pentru o figură regală, dar sunt convins că îşi au importanţa lor pentru amatorii de detalii în spiritul îmbinării dintre viaţa privată şi cea publică, marca „William and Kate“.