Întotdeauana mi-au plăcut scrisorile și ceea ce s-a transmis și se transmite prin ele. Editura Humanitas propune o carte ce reunește o serie de scrisori trimise de doamne din societatea înaltă românească (Sabina Cantacuzino, Clara Haskil, Maria Pillat, Anna Kretzulescu-Lahovary, Maria Cantacuzino, Olga Cantacuzino-Miclescu) către Arsène Henry, ministru al Franței în București în perioada 1897-1904. Ceea ce am remarcat în aceste scrisori sunt temele de discuție avute între aceste înalte doamne și ministrul Franței. Fiind vremuri grele, de război și de reconfigurări geopolitice, nu lipsesc discuțiile politice, cele economice, dar mai ales cele intime, familiale, pe care doamnele le au cu Arsène Henry. Sabina Cantacuzino este cea mai prolifică și cea mai deschisă să vorbească cu ministrul Franței. Din scrisorile acesteia putem afla ce se întâmpla pe teritoriul românesc, cum comunicau familiile între ele, ce probleme sociale existau etc. Pe de altă parte, pentru doamnele din înalta societate românească era un privilegiu să poată comunica cu Arsène Henry, un reprezentant al Franței, o țară model pentru România acelor vremuri.
