Dă oare Dumnezeu cu zarul? este una din cele mai interesante cărți pe care le-am citit în ultima vreme. Recunosc că, pentru a o putea parcurge, a trebuit să scot din sertarul cu lucruri puse deoparte multe din noțiunile matematice și fizice învățate în liceu. A fost însă interesant să recapitulez ecuațiile diferențiale, limitele funcțiilor și alte chestii cărora nu le găseam rostul până acum doar pentru a le privi dintr-o cu totul altă perspectivă care parcă mă face să regret că nu le-am acordat toată atenția.
Întâlnim haosul aproape la fel de des ca și comportamentele regulate, „ordonate”, iar acest lucru nu ni se întâmplă doar nouă. Chiar și în matematică haosul este prezent într-o simplă iterație precum 2x2 – 1 cu x aflat în intervalul 0 și 1, diferit de 0 și 1. V-am avertizat că va trebui să vă scoateți cunoștințele matematice din dulapul cu naftalină. Nu trebuie însă să vă speriați. Cartea este scrisă astfel încât, cu puțin efort, ea poate fi înțeleasă de oricine.
Un astfel de comportament neregulat, haotic, precum cel al iterației 2x2 – 1 (care va da rezultate diferite depinzând de calculatorul pe care decideți să faceți calculul) a dus la apariția unei noi „teorii a haosului” care încearcă să explice multe din fenomenele încă neînțelese astăzi. Haosul matematic este însă diferit de haosul natural, de ideea de „aleator”, cartea lui Ian Steward venind să explice această diferență și să ne introducă într-o lume nu chiar atât de ordonată a matematicii și a fizicii.
