Un volum bine-venit și sper să fie urmat de cât mai multe asemenea lucrări. Au început să apară multe traduceri despre educație, pedagogie, sisteme de educație, însă piața editorială românească oferă puține cărți pe această temă ale unor autori români. Doru Căstăian este profesor de liceu, specializat în filozofie, lucru care se vede prin prisma trimiterilor bibliografice și a contextului oferit de unele eseuri din carte. Are experiență îndelungată în învățământ și identifică ușor problemele cu care acest domeniu se confruntă la noi, însă și afară. Oferă câteva soluții, mi-aș fi dorit mai multe.

Însă cartea nu e neapărat gândită unitar, fiind o antologie de texte publicate fie în reviste pe hârtie, fie on-line. Și nu e o carte despre cum să reformăm sistemul de învățământ, cât o carte care dezbate ideea de școală, educație, generație tânără etc. Temele sunt diverse, inclusiv dezinteresul masiv al tinerilor pentru votul politic sau blocarea celor mici în bulele rețelelor sociale. Însă sunt și multe articole pur teoretice, recomandate mai ales profesorilor și celor interesați de filozofia contemporană.

Cum am mai spus, o carte necesară. La fel ca cea a lui Mircea Vasilescu despre instituțiile de cultură românești. Sper să o citească cât mai multă lume.