Cartea „Copiii de făină” mi-a dat mult de gândit în ce privește legătura profesor-elev și atitudinea profesorilor față de copiii ale căror minți le au în grijă. Adesea, tinerii se lovesc de indiferență și lipsă de înțelegere din partea adulților, atât acasă, cât și la școală. În „Copiii de făină” avem un exemplu puternic al efectelor pe care le are această atitudine asupra unui copil, aparent neafectat.

Profesorului Cartright îi revine onoarea de a conduce experimentul științific al clasei a IV-a C pentru târgul de științe, o clasă cu cei mai puțin merituoși elevi din școală. Profesorul Cartright nu este încântat să afle că proiectul va consta într-o activitate cam periculoasă: fiecare elev va primi câte un sac de făină, de care va trebui să aibă grijă timp de trei săptămâni. Simon Martin, în schimb, care înțelege dintr-o discuție la care nu ar fi trebuit să fie martor că la finalul experimentului sacii vor fi aruncați în aer, este extrem de încântat și reușește să-i convingă și pe colegii lui, ceva mai sceptici, să îmbrățișeze ideea și să sacrifice cele trei săptămâni în virtutea unui final grandios. Tocmai asupra lui Simon Martin, cel mai neascultător elev din clasă, acest experiment are niște efecte neașteptate. Având grijă de micul lui sac de făină, Simon devine din ce în ce mai grijuliu și responsabil și încearcă din răsputeri să-i ofere tot ceea ce el nu a primit din partea tatălui său. Simon începe să se gândească tot mai mult la tatăl său, la faptul că l-a abandonat când era încă mic și la felul în care a trăit împreună cu mama sa, fără el, atâția ani. Experimentul îi ajută pe alți colegi să-și găsească o latură antreprenoare sau să înțeleagă câte puțin despre cât de greu este să crești un copil, dar asupra niciunuia experimentul nu are același succes pe care îl are asupra lui Simon. Deși profesorul care a inventat proiectul pentru acești elevi, îl privește pe Simon ca pe rezultatul reușit al unui experiment, profesorul Cartright nu este impresionat. Simon este cel mai obraznic elev și cu greu ar putea cineva crede că mai există salvare pentru el.

Din carte reiese clar importanța pe care o au încrederea și susținerea în educația copiilor. Profesorii nu trebuie să pornească cu prejudecăți în ceea ce-l privește pe elev, altfel ar însemna să nu-i acorde nicio șansă. Din povestea lui Simon aflăm că este de ajuns ca un copil să se deschidă și să răspundă pozitiv la încercările unui profesor de a-l ajuta, a-l înțelege și mai ales de-al învăța.