Nu foarte des avem posibilitatea să cunoaștem un scriitor, așa cum este Cehov, printr-un alt scriitor și om al teatrului, așa cum este George Banu. Tetralogia pe care o găsim povestită în această carte ne face să descoperim că teatrul are valoare universală, pentru că temele pe care un autor le propune prin textele sale cuprind valori, simțiri, nedreptăți și încorsetări ale vieții. Așa este și cu cele patru piese ale lui Cehov (Livada cu vișini, Trei surori, Unchiul Vanea, Pescărușul) care scot la lumină adevăruri despre noi, oamenii.

Căsătoria, moșia, grandilocvența, timpul, familia, realitatea, munca sunt teme pe care autorul rus le folosește pentru a evidenția imposibilul pe care viața o cere de la noi. Acest „teatru de bulevard” al lui Cehov alcătuiește tocmai portretul său (cum remarcă George Banu), iar fiecare personaj din opera sa, este un „erou de circumstanță”. Oamenii lui Cehov suntem noi, cei care nu ne vedem.