De Ziua Cărții, am dat startul seriei de interviuri #Cartepeuții. Așa ne propunem noi să transformăm Blogul Cartepedia într-o agora a oamenilor de carte. Lunar, invităm în dialog bookstagramers și edituri încă neauzite aici, pe Blogul Cartepedia. Hai să te inspiri și tu din sfaturile și părerile lor.
De vorbă cu Adela
Adela este mamă, cititoare și project manager. Păstorește cu multă pasiune pagina de Instagram @bookminutes_, de pe care te invităm cu drag să o descoperi. Însă, înainte de asta, hai să o cunoaștem mai bine.
1. Ce ai făcut de Ziua Cărții?
Ha, exact despre asta e ultima mea postare pe Instagram. Simt o imensă recunoștință pentru tot ce m-au învățat nenumăratele înșiruiri de litere, care nu de putțne ori mi-au modelat felul de a gândi, mi-au deschis ochii și mi-au redefinit alegeri importante din cei 30 de ani de până acum.
2. Dacă ai fi o carte, cum te-ai numi?
(Las întrebarea asta pentru la final. Mi se pare prea gre) Cred că o variantă de titlu ar fi "18 secunde în Calea Lactee". Nu sunt 100% sigură totuși.
3. Care-i maximul și care-i minimul citit de tine pe zi?
Sunt zile (mai ales de cand am devenit mamă) când nu apuc să citesc nimic. La început mă încerca un sentiment de vinovăție, în timp, m-am adaptat cu noul rol și nu o mai văd deloc așa. Minimul ar fi probabil un paragraf, iar maximul, o carte terminată în aceeași zi + încă două articole tehnice citite integral. Nu contorizez niciodată paginile și de când mă știu am militat mereu pentru partea mai puțin lipsită de statistici, când vine vorba de citit. Nu sunt fan topuri, challengeuri cu calendare în care îți notezi zilnic cât citești, maratoane de citit sau alte „exerciții" care te duc tot mai departe de ce înseamnă cu adevarat cititul. Încerc pe cât pot să nu îi judec pe acei cititori din cealaltă tabara, dar mi-aș dori să ajungă cât mai repede la teoria lui Maiorescu, privind formele fără fond.
4. Ce faci când rămâi fără spațiu în bibliotecă?
Fie adaug rafturi suplimentare, cum am făcut-o în iarnă, fie încerc pe cât posibil să evit să ajung acolo și donez, dăruiesc sau organizez giveaway-uri cu cărțile de care urmează să mă despart.
5. O carte de citit într-o perioadă de stres?
Depinde foarte tare ce fel de persoană ești. Dacă vrei să evadezi, orice ficțiune bine scrisă e balsam curat: „Flori pentru Algernon”, „Portocala mecanică”, „Castelul de sticlă”, „Pentru cine bat clopotele”- sunt doar câteva exemple. Dacă, în schimb, ești ca mine și overthinking-ul e prietenul tău cel mai bun, atunci cel mai probabil o să citești tot ce îți cade în mână pe subiectul respectiv. I call it research
6. Cum îți iei notițe? Ești genul de cititoare grijulie or you just go with the flow?
Mda. Să zicem doar că în opinia mea, o carte „neatinsă” este o carte care nu a stârnit nimic celui care a parcurs-o.
7. Cum îți organizezi TBR?
Sunt la ani lumină distanță să fiu un model aici. Nu cred că am un TBR mai stabil de o lună. Mereu se schimbă în funcție de ce AHA moments întâlnesc, care mă fac să aprofundez mai în detaliu un anumit subiect. Poate acum e ceva legat de parenting, poate mâine vreau să văd cu ce updates mai vine ChatGPT, poimâine mă întorc la ficțiune și tot așa. Recunosc că e și un mic FOMO acolo.
8. Câte cărți necitite ai în bibliotecă? (aproximativ)
+50
9. Ce lansare din 2023 aștepți cel mai mult?
Orice are în plan Oliver James. În continuare rămâne unul dintre psihologii mei preferați, de la care am învățat enorm de multe privind modul în care copilăria mea și-a pus amprenta asupra adultului, partenerului și a părintelui care sunt astăzi.
10. Ce părere ai despre piața românească de carte?
Aș vrea să pot încheia interivul acesta într-o notă pozitivă, dar din păcate în continuare stăm foarte prost în ceea ce privește cititul. Cu foarte puține excepții, social media acoperă toate nevoile de divertisment. Mi se pare extrem de greu să concurezi cu un screen time de nu știu câte ore în care mintea îti este mereu stimulată, urmând că mai apoi să găsești plăcere într-un obiect static, care are și el nevoie de un anumit timp până să înceapă să te prindă. Toți suntem datori să ne implicăm dacă vrem o schimbare: începând de la programa școlară, părinți, îndrumători, prieteni și rude care pot mereu alege să dăruiască și să cultive dragul de cărti în detrimentul jucăriilor noi, toți putem face ceva. Cred că doar în timp vom vedea ce am semanat.
