După ce a cucerit cititorii români cu Laur și Aviatorul, autorul rus, Evgheni Vodolaskin revine în atenția iubitorilor de literatură din țara noastră cu un nou roman, de aceeași factură psihologică, ce se anunță deja a fi bestseller: Brisbane.
S-ar putea crede că eroul acestui roman este Gleb Ianovski, un chitarist de renume internațional, de origine ucraineană, dar simțindu-se mai degrabă rus, care află în preajma vârstei de 50 de ani, când se afla în plină glorie, că suferă de boala Parkinson, fapt ce se traduce prin încheierea bruscă a carierei muzicale. Dar ar fi cumva simplist și mai ales inexact. Pentru că acesta nu este decât un actant menit să pună în lumină două adevăruri tulburătoare și desigur banale (ca toate adevărurile), rostite în cadrul romanului de către două personaje episodice: „viața este doar o lungă deprindere cu moartea”, replică rostită de către Franz-Peter, socotit alienat mintal și „prin prisma veșniciei, nu există nici timp nici direcție; așa încât viața nu este momentul prezentului, ci toate momentele trăite de tine”, cuvintele bunicului Mefodii, rostite pe patul de moarte. Aceste două replici reprezintă doi dintre pilonii de rezistență ai acestei cărți și totodată stâncile de care se izbesc toate angoasele lui Gleb. Un al treilea pilon este, desigur și Vera, fetița bolnavă în stadiu terminal, care se dovedește a fi un monument de curaj și optimism. Iar al patrulea este, fără îndoială, orașul australian Brisbane, care în cazul de față nu este decât o metaforă a speranței, fără de care nimic nu ar avea sens.
De bună seamă, romanul poate fi citit și în alte chei: poate fi privit ca o biografie romanțată (chiar dacă personajul este unul strict fictiv); poate trece drept un roman-parabolă despre mărirea, decăderea și renașterea unui destin; are de asemenea componentele unui roman politic, surprinzând foarte bine extazul și agonia URSS-ului și relațiile tensionate dintre ruși și nemți; precum și pe acelea ale unei lecții despre dragoste, iertare și devotament, privit strict prin prisma relației dintre Gleb și soția sa Katia. Și nu în ultimul rând, poate fi socotit și un roman-poem, date fiind muzicalitatea și poezia ce abundă în formulările lui Vodolaskin. Indiferent ce cheie ar alege cititorul, romanul Brisbane va descuia multe cămări încuiate din sufletul fiecăruia.
