Robert Caligari ar fi putut fi un băiat cu totul și cu totul obișnuit. Poate chiar un tip banal, dat fiind că nu reușește să se remarce prin absolut nimic. Cel puțin, așa spun cei care se grăbesc să îl eticheteze fără însă a-l cunoaște cu adevărat. Pentru că în realitate el este un mic monstruleț, pus tot timpul pe șotii și pe farse, care mai de care mai răutăcioase. Cea mai frecventă răutate a sa pare să fie obiceiul de a da cu piciorul în porci. Prin porci se poate înțelege atât pușculița de bani a surorii sale, cât și cotletele gata tăiate, doar bune de făcut fripturi. Dar cea mai gravă răutate făcută tot în glumă este săgetarea crupei unui cal. Iar aceasta pentru că victima „nevinovatei glume” declanșează un carnagiu pe autostradă, în care mor zeci de oameni. Și, ca o ironiea a sorții, însuși Robert va muri  în chinuri groaznice, din cauza acesteia.

Poate s-ar cuveni să tragem o minimă morală din povestea aceasta complicată. Cum că nu este bine să faci rău nici măcar în glumă, că răul se întoarce întotdeauna, ca un bumerang. Dar cum să tragi o concluzie atât de adâncă, din moment ce povestea  în sine este scrisă ca o farsă,  în registrul bizar al umorului negru.