Am început să citesc acest volum de memorii din curiozitate. Eram curios să văd ce poate spune un scriitor celebru despre alergat, despre acest sport singuratic care ocupă un rol destul de ciudat în biografia prozatorului japonez. Și am avut surpriza să descopăr un volum excelent de memorii, un volum care vorbește în egală măsură despre scris și despre alergat, despre viața sa intimă (ca proprietar de bar sau ca scriitor obligat la drumuri lungi de-a lungul globului pentru conferințe și lansări) și despre viața publică. Despre cum poți gestiona sau nu un soi de echilibru între toate aceste lumi.

Fără discuție, Murakami nu are nevoie de prezentări. E unul dintre marii scriitori ai lumii contemporane. Însă efortul său, exercițiul său zilnic de a se antrena pentru diverse maratoane pare de necrezut pentru un om care își dedică întreaga sa viață scrierii volumelor de proză. Însă Murakami pare el însuși mai mult ca niciodată în orele dedicate alergării, ascultând trupele preferate. De altfel, cei care vor citi volumul acesta, vor afla detalii și despre cum își organizează perioadele dedicate scrisului, cum se derulează ritualul zilnic al vieții de prozator. Dar și despre pasiunea lui pentru jazz și pentru colecționarea vinilurilor de jazz.

Un volum scris bine, asamblat din perioade diferite din viața scriitorului, nu neapărat în ordine cronologică, însă un volum foarte proaspăt și viu. De neratat pentru cei care i-au citit romanele!